Méthode Gesret : formation à Tahiti Nui

Un premier praticien en Polynésie

Voila, c'est fait, nos amis polynésiens ont maintenant accès à la méthode grâce à Luc Bronstein qui nous a fait confiance et nous a demandé sa formation spécialisée.
Je tiens à remercier TahitiBusiness pour le magnifique article qu'ils nous ont consacré dans leur numéro 17 de Décembre 2003 :

Te ma'i aho pau. Te fa'anahora'a a Gesret tane

I te matahiti 1974,ua pohe ta na tamaiti i te 'ahurura'a o to na matahiti.
Te tumu? 0 te ho'e ia aho pau tupu puai ra'a (crise d'asthme) hope'a. No reira, ua fa'a'ohipa o Jacques R. a Gesret tane i te ta'ato'ara'a o to na taime no te ma'imira'a i te mau tumu 0 tera ma'i te ha'apohe i te mau ta'ata : I te fenua Farani, e 2500 i te matahiti e hau'atu. Pau roa o to na ma'imira'a tei te "Académie Nationale de médecine" no Paris e no Bordeaux.

E aha ia te ma'i aho pau ia au i te Taote Gesret ?
Ia au i te rahira'a o te mau taote, te tumu o te ma'i aho pau, o te ho'e ia ma'i ahuahu tamau (inflammation) o te ufaufa (poumon). Ia au i te Taote Gesret , 'e'ere roa atu tera te tumu o te ma'i aho pau. Mea papu ra, te ma'i ahuahu (inflammation), o te ho'e ia pahonora'a no te paruru, e'ere ra o na te tumu no te fa'atupu puaira'a i te ma'i aho pau (crise d'asthme).
Te ma'i aho pau, o te ho'e ia rave'a o te tino no te pahono i te tahi mau ha'amaramaramara'a huru é mai roto mai i te upa'a anei ?
E aha ia te mau ha'amaramaramara'a huru é matau-roa-hia?
Teie te tahi mau hi'ora'a: - te mauiui o te mafatu te tupu i roto i te rima 'aui (infarctus)
- te mauiui o te mau ta'ata huma mero te mauiui ra i tera mero ' orehia.
Tera mau ha'amaramaramara'a huru é, ua fa'atupuhia e te tahi mau 'ui'uira'a o te tahi mau fifi pu'oira'a ivi (articulations) o te tahi mau 'ivi 'ao'ao (côtes).
I te rahira'a o te taime, e fa'atomohia i te pae 'atau tera mau 'ivi 'ao'ao 1,2 e 3.
E mea 'ohie roa i te hi'opo'a i tera mea : e fa'ataravahia te ta'ata ma'i i te tua, e fa'auta i na rima i ni'a i te 'ouma. E 'itehia te tahi pae 'ouma e mea raro roa a'e i te tahi pae ; e ia huti ana'e te ta'ata i te aho e mea ta'a'e roa te ha'utira'a o na pae o te 'ouma. la fa'atano ana'e te manimani fa'atoro (index), e fafahia te fifi . ponapona o te 'ivi 'ao'ao i te pae haeha'a roa (mai te tahi 'e'a te huru), e mauiuiri'i ato'a te ta'ata. Eiaha roa atu ra e taumi e ha'amaoro i ni’a i tera tuha'a tino mauiuiri'i, no te mea e fa'atupu ta'ue i te tahi tupu puaira'a aho pau (crise d'asthme).
Ua hi'opo'ahia te tahi tuha'a o te tino mea faufa'a roa: tei raro i te keke o te tahi atu pae o te vahi 'ui'uira'a i ropu i te 'ivi 'ao'ao. E mea mauiui ia taumi ana'e i tera tuha'a tino, e fa'atupu ato'a i te tahi fa'aitaita (grimace) o te ta 'ata e tarava fa. La taumi maru noa e ia ha'ataere i m'a i tera tuha'a tino e fa' a' ore i te tupu puaira'a o te ma'i aho pau.
Pau roa o te mau ta'ata e ma'i aho pau to ratou, e 'itehia i m'a ia ratou tera mau 'ivi 'ao'ao huru 'e, e i te tahi papa tino (bassin) 'afaro'ore no te ho'e 'avae poto a'e anei to ratou ?

Tera ra, ia pi'ihia ana'e tera mea e ma'i aho pau, tera anei ihoa ?
Ia aui te Taote Gesret, e piti huru hutira'a aho : te tahi e fifi no te fa'ahaere te aho i rapae (expiratoire), mai te rahira'a o te mau ma'i hutira'a aho e 'itehia; e te tahi ra e fifi hutira'a aho ia : o te tahi 'iriti (spasme) o te 'arapo'a (pharynx), e pi'i-hapehia tera mea e e ma'i hutira 'a aho i roto i te rahira'a o te taime, e 50 i ni'a i te hanere, 'e'ere roa atu tera.
Te fifi no te hutira'a aho, e tupu i ni'a i te feia, e mauiui 'arapo'a to ratou (paraesthésies pharyngées) te fa'atupu i te tahi hota 'ahiti (toux sèche), i te po ihoa ra. E, i muri i tera huru hota, e tupu te tahi 'iriti (spasme) rarahi te fa'ataere i te hutira'a aho.
Te tumu o te mauiui : o te ho'e ia uaua e vai ra i roto i te 'arapo'a no te mea 'aita te 'ivi tua o te roro matamua (atlas) i fa'anaho-maita'i-hia. I te tahi mau taime, e fa'atupu te tutoho, ia tu'u-ana'e-hia te tahi «coton-tige» i te tomora'a o te tari'a, eiaha ra i roto i te tahi atu tari' a.
Te huru fifira'a fa'ahaere te aho i rapae, tera ia te huru ma'i hutira'a aho papu. Mea 'ite-roa-hia te tapa'o rapae (symptôme): ua mau roa te 'ouma, e mea ha'amama roa (poitrine dilatée), e mea 'oi'oi roa te hutira'a aho ia to na "diaphragme", e mea taere te fa'ahaerera'a aho i rapae, mea huru fifi mai roto mai i te vaha, mea piri te 'utu vaha; e fa 'aro'ohia te tahi mau hiohiora'a mai roto mai i te vahi haerera'a mata'i e mea fifi roa (bronches obstruées).

Te mau rave'a no te rapa'au i te ma'i aho pau
Ua fa'aineinehia o Taote Gesret i te ho'e fa'anahora'a no te fa'a'ore i te tapa'o rapae, hau atu i te 90 I ni'a i te hanere, na roto e 3 aore ra e 4 taime farereira'a i te taote : e rapa'aura'a ia te rima ana'e e te mea maru roa.
No te tamari'i, e mea 'oi'oi te hope'a, i te
farereira'a matamua ihoa ra, e 'itehia te tahi
ha'amaita'ira'a. No te ta'ata pa'ari, e mea fifiri'i a'e, no to na matahiti, e « arthrose» pa'i to na, e no te maoro o te ma'i. Noa atu tera, eha'amaita'i a'e ihoa to na huru orara'a.

Te mau tatira'a (allergies)
I roto i to na puta nene'ihia i te matahiti 1996, ua ha'apapu o Taote Gesret i te tahi tu'atira'a i rotopu i te ha'utira'a hum 'e o te 'ouma e to na mana i ni'a i te tahi ponapona uaua (ganglion nerveux) o te fa'ahuru 'e i te "système immunitaire".
Ia ha'amaita'i i teie tuha'a o te 'ouma, e fa'a'orehia te mau ha'amaramaramara'a hape e fa mai i roto i teie ponapona, e ha'amaita'i ato'a ia i te rapa'aura'a na roto i te tahi mau hepetoma te maoro.

No te ma'i o te 'iri
Ho'e a huru te tupura'a o tera mau ma'i 'iri: na te tapirira'a e te 'ui'uira'a o te fifi ponapona
(articulation) i ni'a i te uaua. No te arai ia na iho e fa'atupu te tino i tera mau patapata i ni'a i te 'iri.

Te rave'a parurura'a i te ma'i
Ua fa'anahohia e te Taote Gesret. E fa'a'ohipahia i te rima, e te mau taote 'aravehi i te pae no te 'ivi ihoa ra.
I roto i te tau ha'api'Ïra'a, e ha'api'ihia te tahi
mau rave'a faufa'a roa no te fa'a'afarora'a i te papa tino (bassin), te fa'a'afarora'a i te 'ouma (cage thoraxique) e te fa' a' afarora' a ato'a i te ivi tua o te roro matamua (vertèbre cervicale 1)